Din diverse motive omul renunță la iubire si o aruncă in pubela.Pentru unii viața merge mai departe după ce mașina de gunoi golește tomberonul , pentru alții camioanele uita a mai trece si ridica deșeurile.Si ,atunci omul are remușcări si ,chiar după ani de zile își caută dragostea in tomberonul murdar! O „ridică”o „șterge de praf”și cu toată rușinea o aduce înapoi în casă! Nu i-ar spune nimic,nu i-ar ierta nimic ,cu zeci de „adio” zise si scrise ,ar închide ochii doar pentru a mai retrăi acele zile si ore pasionale pe care le-a lăsat în încercarea de a fi mai bun ,mai corect față de cei din jur uitând un singur lucru că Nu ii aduce adevărată fericire ,a lui ,personala , unică! Nimic din ce mulțumește pe alții nu te mulțumește pe tine , pentru ca esti om si cazi ,si te ridici si iar cazi ,si iti place asta ,nu o negi ,de aceea ai avut curajul a căuta in gunoi ce ai crezut că de bună voie ai lăsat ! Pentru ca esti constient că oricât ai urî făptura îți lipsește mângâierea si modul in care te iubea si felul in care te făcea sa te simți! Iti lipsește modul in care facea dragoste cu tine !
Omul are capacitatea de a trece peste rușine si orgoliu atunci când își dorește să repare sau sa resimtă ceva din trecut, atunci când isi dorește sa cunoască un adevăr sau când vrea să încheie un capitol din viața mai frumos,dar, ființa se teme,se teme de cel pe care la aruncat in gunoi ,se teme de refuz,de a fi respins,se teme de adevăr ,se teme de cel pe care la rănit însă nici o clipă NU se gândește că jumătatea cu care a trăit pasional îl iartă si il vindeca! Se vindecă, împreună ,se trag unul pe altul din abisul nefericirii, și se iartă…..si se iartă pasional si o fac in asa fel încât chiar dacă au trecut ani e ca si cum ar fi fost o clipă,una ce aduce ce nu au mai simțit cu altcineva!
Foi in culori 